Sigur că nu sunt perfect şi cu siguranţă că am multe defecte. Şi da, poate am rănit-o, poate am lăsat-o să plece chiar dacă nu îmi doream ca asta să se întâmple, poate nu am ştiut să apreciez vorbele bune pe care mi le zicea când eram demoralizat, poate nu am ştiut cum să reacţionez în momentele când alerga spre mine şi îmi sărea în braţe, poate nu am fost atent la micile detalii, poate nu am fost atent la gropita care apărea în obrajii ei atunci când mă întâmpina dimineaţa cu un zâmbet, poate nu am realizat că atunci când era supărată tot ceea ce îşi dorea era să o strâng în braţe, poate nu am crezut când îmi zicea că îi este dor de mine, poate trebuia să îi zic mai des că o iubesc, poate trebuia să o sărut mai des, poate trebuia să îi zic mai des că este frumoasă, poate trebuia să o ţin de mână chiar dacă erau prietenii de faţă, poate trebuia să lupt mai mult pentru ea, poate trebuia să petrec mai mult timp cu ea, poate trebuia să încerc din răsputeri să o fac fericita, poate..., dar deja este prea târziu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu