Şi-au
întâlnit privirile. Ochii se cunoşteau între ei. Îşi zâmbeau. S-au îmbrăţişat
zeci de secunde. “Ce bine îmi pare că ai venit! Mi-a fost dor de ţine..”.
Obraji roşii. Buze roşii. Inimi înfierbântate. S-au întâlnit mâinile. Se jucau.
Degetele se împreunau. Degetul mare alinta uşor pielea fină a mâinii ei.
Degetul ei mic se ascundea în interiorul palmei lui. Sute de secunde, zeci de
minute. Degetele încă îşi făceau jocul lor ştrengar în timp ce el se afla la
pieptul ei.
“Ce tare îţi bate inima.”
“Datorită ţie..”
Linişte…
Se întoarce cu privirea spre ea. Buzele pecetluite.
“Abia aşteptam să mă săruţi iarăşi.”
Se
ascunde cu faţa în părul lui.
“Oare mâinile pot să şoptească prin jocul lor ceea
ce gândim?”
“Ce crezi că îti şoptesc mângâierile mele acum?”
“Mă iubeşti?”
“Precum un copil îndrăgostit.”
