Ganduri despre ea

             M-as lasa invaluit de-ale tale aripi de inger, sa ma simt in siguranta ascuns in penele albe si sfinte. In ochii tai sa privesc viitorul meu, un viitor colorat si stralucitor ca lumina privirii tale. Mangaierea ta sa o simt in interiorul meu, sa-mi zambeasca sufletul si sa rada de bucurie la atingerea divina a palmelor tale. Buzele tale sa-mi fie calea de indreptare catre norii aparuti la vederea zambetului tau, buzele tale sa mangaie gatul meu si sa se dezlipeasca doar la dorinta cunoasterii buzelor mele. Inimile sa bata sincron la impreunarea mainilor noastre, tunetele sa se auda intr-un fundal indepartat, lumina ochilor tai sa se asemene cu fulgerele din timpul furtunii. Parul in vant zburdand sa emane in aer parfum de iubire,iar natura sa invie la auzul glasului tau.
           Ai derivat din dorintele mele, esti partea perfecta din subconstientul meu, esti iubirea absoluta ce a patruns in extremele inimii mele, esti puritatea ce se regaseste in sufletul heruvimilor, esti persoana in care s-a concentrat frumusetea florilor, esti un trandafir cu 6 petale, un trifoi rosu cu 4 foi, esti o fiinta omeneasca cu suflet de inger, esti chipul ce il regasesc noapte de noapte in visele mele. :)

Frumusetea din ploaia de vară

                

                   Dintr-un loc ferit de ploaie priveam lumea cum se agită înainte de furtună. Picătură cu picătură, ploaia se lovea de asfaltul uscat şi frunzele se ciocneau unele de altele parcă ferindu-se de stropi. Priveam la ceea ce mă înconjura, copii, oameni maturi, adolescenţi, toţi alergând către un loc retras.                                                                
               
                  Aşteptând să treacă ploaia am zărit-o pe ea. Nu se ferea de nimic, se bucura de fiecare strop de apă ce îi umezea părul, se învârtea cu braţele întinse parcă adunând toată energia naturii în corpul ei. Nu îi păsa de privirile trecătorilor. Era minunată cu acel zâmbet pe faţă, cu acei stropi de apă ce îi străbăteau obrajii, cu părul umed ce se plimba în vânt, cu ochii verzi plini de fericire şi de bucurie infantilă, cu chipul de copil de care se loveau picăturile.
                
                 În timp ce alţii fugeau de ploaie, în timp ce alţii se adăposteau în locuri intunecate,  ea a învăţat să se bucure de ceva simplu; a învăţat să fie fericită, a învăţat să se bucure de o ploaie de vară.