Te aştept în întuneric. Apari. Cu strălucirea ta luminezi întreaga cameră. Te apropii. Inimile noastre se simt, se recunosc, s-au întâlnit în atâtea nopţi. Te strâng în braţe, simt cum te topeşti. Simt cum ţi se topeşte fiecare particica de corp, fiecare particulă în parte. Îmi strigi numele şi mă topesc şi eu la auzul vocii tale. Topiţi ne întindem pe podea şi ne adunăm într-un singur corp. Ne îngheţăm din priviri şi ne dezgolim de fiecare picătură de apă rămasă.
Simţim podeaua umedă, simţim trupurile înfierbântate. Ne îndepărtăm din minte orice urme de gânduri exterioare. Ţipi cu gândul până oboseşti. Cu mâinile mele te încarc cu energie, cu buzele tale mi-o oferi înapoi. Ne topim, îngheţăm, ne dezgolim de gânduri triste. Incet, incet, imi revărs fericirea de a fi cel care îti deţine inima asupra trupului tău ce mă aşteaptă într-o sublimă linişte. Te las încet pe spate făcându-te să simţi iubirea mea în fiecare atom al tău. Iar tu mă răsplăteşti cu zâmbetele sufletului tău, ele ajungând în cel mai întunecat colţ al minţii mele şi luminându-l.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu